Autori: arh. Iulia Saftoiu, arh. Elena Ionescu Viziteu, arh. Dragoș Fotache, arh. Ștefania Mălăeru, arh. Dana Cătălina Preda- studiu istoric, arh. Pavol Hanzalik (Slovacia), arh. Ján Pavúk (Slovacia)

Colaboratori:
Structura: A&A EVO CONSTRUCT
Execuție: Vlad Group
Beneficiar: Ambasada Slovaciei
Foto: Arthur Tintu

Comentariul autorului:

Casa a fost construită în jurul anilor 1921 și se înscrie în linia eclectismului academic francez, asemenea celor mai multe exemple de arhitectură civilă, din Bucureștiul sfârșitului de sec. XIX – înc.sec.XX.
Proiectul a presupus o intervenție amplă de reabilitare și consolidare, urmărind în același timp păstrarea imaginii arhitecturale. În această idee s-au păstrat o parte din elementele considerate valoroase atât la interior cât și la exterior, cum ar fi profilatura de pe fațadă, tâmplaria, mozaicul și balustrada scării de la interior.

Noua propunere păstrează anvelopanta intactă, în timp ce partiurile se păstrează parțial, adaptându-se noilor cerințe.
În zona de parter și etaj sunt birouri iar la mansarda 2 apartamente, un studio și un apartament cu trei camere. Spațiile de serviciu ca zona de depozitare, spălătoria, și camera centralei termice se regăsesc la demisol.
Tehnicile constructive și materialele folosite au fost pe cât posibil cele tradiționale, în încercarea de a conserva cât mai mult din caracterul original al casei.

Din punct de vedere funcțional, a existat din start o libertate încurajată de către beneficiar, prin care nu a fost impusă o funcțiune anume, în ideea flexibilității și adaptabilității spațiale atat de utile unui scenariu economic bazat pe închiriere. Situația fără precedent care a marcat ultimii doi ani, a dus la tema de proiectare laxă, care să ne ajute să imaginăm un spațiu ce poate adăposti o varietate de funcțiuni.

Culoarea gri cald a fațadei interbelice – aceeași cu a betonului aparent – se perpetuează și în tratarea extinderii, iar asocierea cu galbenul luminos al tâmplăriei, al corpurilor de iluminat și al parapeților metalici înveselește imaginea. Hiatusul dintre cele două corpuri este marcat prin schimbarea culorii împrejmuirii în dreptul porții de la gri la galben. Cele două goluri din fațada principală, mari și nealiniate, mediază echilibrul optim între interior și exterior, precum și continuitatea materialelor de finisare – beton aparent și cărămidă tencuită.

Preluat de pe Anuala de Arhitectură București.